Din numeroasele tabere si excursii ale copilariei, am ratat Buzaul desi era atat de aproape de casa. Am ajuns deci tarziu la Vulcanii Noroiosi, abia anul asta. Si bine am facut pentru ca locul asta e cu adevarat special. In mijlocul vegetatiei, pe o suprafata intinsa, pamantul bolboroseste incet. Cratere mici, asemanatoare cu cele ale vulcanilor adevarati, arunca un soi de lava formand in jurul lor o mare intarita de noroi brun-cenusiu. Multi il compara cu terenul selenar ca si aspect, altii cu pielea crestata a unui dragon care isi deschide din cand in cand porii pentru a respira.
Cum se ajunge la Vulcanii Noroiosi
Spectacolul dat de micile cratere este uimitor, asa ca profita de orice ocazie de a ajunge in zona. Drumul a fost reparat si exista portiuni asfaltate, altele pietruite. Din Buzau, mergand 17 km pe DN 10, ajungi in localitatea Satuc. Aici drumul se bifurca si se continua in dreapta spre localitatea Berca. Dupa ce traversezi raul Buzau, drumul se bifurca din nou asa ca trebuie sa continui in partea stanga, urmand indicatorul spre Chiliile. La prima intersectie, vezi un indicator care anunta ca mai sunt 5,5 km pana la Vulcanii Noroiosi. Inainte de a ajunge, un ultim indicator amplasat la doar 2 km de vulcani arata drumul spre Paclele Mici sau Paclele Mari. In stanga, trecind peste un pod, drumul isi continua cursul spre Paclele Mari.
Paclele Mari
Locul asta e o comoara naturala. Cu toate astea insa, Paclele Mari din rezervatia Vulcanii Noroiosi din Berca pare a fi un loc parasit: intr-o baraca veche, cu cateva vederi scorojite in geam, un batran de prin partile locului, cu palmele muncite, taie bilete. Asta daca insisti, altfel nu primesti dovada platii.
Dupa ce platesti 4 lei pentru accesul la Paclele Mari, vezi in partea dreapta o pancarta din tabla ce iti face introducerea pe pamantul selenar. Ideea e simpla: vulcanii astia noroiosi sunt mici cratere formate de gazele naturale ce ies la suprafata. Ele se formeaza undeva la 3000 metri adancime, iar la contactul cu panza freatica si solul argilos de la suprafata, formeaza mici vulcani din care se revarsa noroiul cenusiu si usor urat mirositor. E de preferat sa vii aici iarna cand vulcanii sunt mai energici. Cel putin asa zice paznicul rezervatiei, cel ce face pe ghidul la nevoie.
Paclele Mici
Paclele Mici sunt la cateva minute de mers cu masina, daca urmaresti indicatoarele. O terasa cu racoritoare, o toaleta noua si curata si locuri de parcare, totul pentru 2 lei/masina. Inca de la intrarea pe Aleea Vulcanilor vezi in partea stanga o reproductie hollywoodiana a inscrisurilor de pe deal. Precum vulcanii, improvizatia de pe dealul stang e mica si nu-ti sare din prima in ochi. Dupa un urcus usor de vreo 3 minute pe Aleea Vulcanilor, drumul continua in dreapta spre Paclele Mici. Ciudat nume caci vulcanii de aici sunt vizibil mai mari decat cei de dincolo, de la Paclele Mari.
Desi camparea este interzisa aici, fiind vorba de o rezervatie, primul lucru pe care l-am observat cand am ajuns la Paclele mici a fost un cort rosu. E drept, si mie mi-ar placea sa campez intr-un weekend pe Luna sau macar pe un teren atat de asemanator dar asta nu-i o scuza pentru masina parcata si mesele intinse langa coama unuia dintre vulcanii noroiosi. Ignor momentul si intorc privirea spre fierbatori. Fierbatorile, numite si bolborosi, sunt gropi circulare care scot noroi fluid. Din cauza gazelor, care agita noroiul din crater, iti da impresia ca acesta fierbe.
Craterele inalte de pana la cinci metri bolborosesc plapand, scuipand bule si siroaie de noroi. Peisajul se schimba in functie de anotimp si de precipitatii. Atunci cand ploua, totul pare ca o ia la vale, iar zona devine o mare mlastina, care susura si-si schimba infatisarea. In timpul secetei insa, pamantul pare brazdat de multe vene si venisoare crapate si uscate. Indiferent de vreme totusi, craterele sunt singurele care par vii, respirand incontinuu.
Locul asta e incredibil dar sufera de un mare dezavantaj: nepasarea. Vulcanii Noroiosi de la Buzau ar putea fi unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Romaniei. In realitate insa, rezervatiei ii lipsesc materialele informative, paza si macar un ghid. La Paclele Mici nu e niciun panou informativ. Sunt sigura ca o singura strigare catre studentii la Geografie doritori de o nota buna s-ar lasa cu un proiect perfect de amenajare si de promovare a zonei.
In 2010, Consiliul Judeţean Buzau a facut un parteneriat cu ANTREC pentru promovarea proiectului “Geoparcul Ţinutul Buzaului” cu fonduri europene. E vorba de 951.000 lei alocati pentru promovarea zonei si a celor trei obiective turistice unice in Europa: Vulcanii Noroiosi, Mina de petrol de la Monteoru precum si bisericile in piatra de la Nucu-Alunis. Rezultate insa nu se vad inca.
Geanta mea foto de la National Geographic Romania Bags se simte in largul ei aici. E din colectia Africa asa ca probabil atmosfera arida de aici ii este familiara.
Am observat la periferia vulcanilor mult pelin. Probabil ca datorita sarurilor din aer s-a inmultit asa, pelinului ii place mediul sarat.
La plecare, o caprita ma conduce pana in parcare. Se pare ca a auzit de capcaunii din adancuri si se tine departe de vulcani. O poveste veche spune ca, invadati de oameni si de animalele lor, monstrii s-au retras sub pamant dar au lasat noroaiele drept capcane pentru oricine le calca teritoriul. Ai grija deci pe unde calci!
(material preluat de pe Travelgirls)
